Centrală Electrică cu Panouri Fotovoltaice 2026: Cât Consumă
O centrală electrică transformă aproape fiecare kWh din priză într-un kWh de căldură, deci consumul ei e cât necesarul termic al casei. Am calculat câte panouri ți-ar trebui, cât produc ele în ianuarie și ce rămâne pe factură după compensarea lunară din Legea 160/2026.

Publicitate
Parteneri Recomandați
Centrală electrică cu panouri fotovoltaice: răspunsul scurt
O centrală electrică consumă, într-un an, aproape cât căldura de care are nevoie casa: pentru 12.000 kWh termic, aproximativ 12.245 kWh de curent, adică între 14.500 și 21.700 de lei la ofertele din noiembrie 2026. Ca să producă aceeași cantitate pe an, ai avea nevoie de aproximativ 9,6 kWp de panouri în București și 10,7 kWp la Suceava, adică 22-24 de panouri de 450 W.
Problema e că producția și consumul nu se întâlnesc în timp. În ianuarie, un sistem de 10 kWp în București produce aproximativ 494 kWh (PVGIS 5.2), iar centrala unei case medii consumă în aceeași lună de câteva ori mai mult. Surplusul din iulie nu se mută în ianuarie: din 26 iulie 2026, prosumatorii au compensare lunară, iar ce rămâne în plus într-o lună se plătește în bani, la prețul energiei active, fără tarife și taxe (Legea 160/2026 și Ordinul ANRE nr. 67/2026, MO nr. 946 din 13.11.2026).
Pe scurt, pentru o casă:
- Centrală electrică + panouri: panourile reduc factura, dar nu fac încălzirea gratuită. Iarna plătești aproape tot curentul centralei la preț întreg.
- Pompă de căldură + panouri: la același necesar termic, pompa consumă de 3-4 ori mai puțin curent, deci și de 3-4 ori mai puține panouri pentru același efect.
- Centrala electrică merită mai ales ca sursă de rezervă, la o casă foarte bine izolată sau unde investiția într-o pompă nu se justifică.
Toate calculele din ghid sunt făcute pe trei surse pe care le poți verifica: fișa centralei (randament), PVGIS (producția pe lună) și comparatorul ANRE de oferte (prețul kWh-ului pe 19 noiembrie 2026). Unde folosim o ipoteză, o scriem ca ipoteză, ca să o poți înlocui cu cifra ta.
Cauți un instalator pentru proiectul tău?
Spuneți-ne ce aveți nevoie și primiți oferte gratuite de la mai mulți instalatori atestați ANRE din zona dumneavoastră.
Cere oferte gratuitGratuit, fără obligații. Sau vedeți direct firmele
Cât consumă o centrală electrică: formula și tabelul pe necesar termic
Consumul unei centrale electrice = căldura de care are nevoie casa ÷ randamentul centralei, iar randamentul e aproape 100%. Puterea de pe etichetă (6, 9, 12 kW) nu îți spune consumul; îți spune doar cât poate da centrala la un moment dat.
O centrală electrică încălzește apa cu rezistențe. Practic tot curentul devine căldură. Fișa Protherm Ray 6 KE/14 EU și 9 KE/14 EU, listată la Hornbach, dă un randament de 98% și o clasă de eficiență energetică D (Protherm Ray 9 KE, Hornbach, 19.11.2026). Clasa D nu înseamnă că centrala „pierde” curent: eticheta energetică compară aparatele pe energie primară, iar o pompă de căldură scoate mai multă căldură decât curentul pe care îl consumă.
Cum afli necesarul termic al casei tale:
- Din factura de gaz, dacă acum te încălzești pe gaz. Factura de gaz e în kWh. Înmulțește consumul anual cu randamentul centralei tale pe gaz din fișa ei. Exemplu: 13.000 kWh gaz × 0,92 = 11.960 kWh termic.
- Din auditul energetic sau certificatul energetic al casei, care dă consumul pentru încălzire în kWh/m² pe an.
- De la instalator, care calculează pierderile de căldură ale casei (standardul SR EN 12831).
Consumul anual al centralei electrice, pe necesar termic (randament 98%):
| Necesar termic al casei | Consum centrală electrică | Consum pompă de căldură, SCOP 3 | Consum pompă de căldură, SCOP 4 |
|---|---|---|---|
| 8.000 kWh/an | 8.163 kWh/an | 2.667 kWh/an | 2.000 kWh/an |
| 12.000 kWh/an | 12.245 kWh/an | 4.000 kWh/an | 3.000 kWh/an |
| 16.000 kWh/an | 16.327 kWh/an | 5.333 kWh/an | 4.000 kWh/an |
Calcul: necesar termic ÷ 0,98 pentru centrală, ÷ SCOP pentru pompă. SCOP 3 și 4 sunt ipoteze de calcul, nu valorile unui model anume; SCOP-ul pompei tale se citește din fișa produsului, la temperatura de tur a instalației tale.
Cât consumă pe zi o centrală electrică? Depinde de cât de frig e afară, nu de puterea ei. O centrală de 9 kW care merge cu toate treptele pornite 10 ore într-o zi geroasă consumă 90 kWh în ziua aceea. În aceeași casă, o zi de octombrie poate cere 10-20 kWh. De aceea consumul se calculează pe necesarul termic, nu pe puterea nominală.
Cât costă încălzirea electrică în noiembrie 2026: lei pe lună și pe an
La prețurile din 19 noiembrie 2026, un kWh de căldură produs cu centrala electrică costă între 1,21 și 1,81 lei, iar unul produs cu o pompă de căldură cu SCOP 3 costă între 0,40 și 0,59 lei. Diferența vine doar din câți kWh de curent îți trebuie pentru același kWh de căldură.
Prețurile de mai jos vin din comparatorul ANRE de oferte (posf.ro), interogat pe 19 noiembrie 2026 pentru un client casnic cu 800 kWh pe lună, preț nediferențiat, joasă tensiune. Prețul final include energia, distribuția, transportul, taxele și TVA-ul:
| Zona de distribuție | Oferte / furnizori | Cel mai mic preț final | Prețul median | Cel mai mare |
|---|---|---|---|---|
| Muntenia Sud (București, Ilfov, Giurgiu) | 168 / 46 | 1,19 lei/kWh | 1,77 lei/kWh | 2,57 lei/kWh |
| Transilvania Nord (Cluj, Bihor, Maramureș...) | 162 / 45 | 1,23 lei/kWh | 1,81 lei/kWh | 2,61 lei/kWh |
| Moldova (Iași, Suceava, Bacău...) | 156 / 42 | 1,27 lei/kWh | 1,85 lei/kWh | 2,65 lei/kWh |
Sursă: posf.ro, ofertele-tip publicate de furnizori, interogare din 19.11.2026. Cea mai mică ofertă în toate cele trei zone este a Hidroelectrica („Viitor Hidro”), valabilă în noiembrie 2026. Ofertele de recontractare trimise clienților existenți pot fi altele.
Cost anual de încălzire, Muntenia Sud (necesar termic → consum din tabelul anterior × preț):
| Necesar termic | Centrală electrică, 1,19 lei | Centrală electrică, 1,77 lei | Pompă SCOP 3, 1,19 lei | Pompă SCOP 3, 1,77 lei |
|---|---|---|---|---|
| 8.000 kWh | 9.714 lei | 14.449 lei | 3.173 lei | 4.720 lei |
| 12.000 kWh | 14.571 lei | 21.673 lei | 4.760 lei | 7.080 lei |
| 16.000 kWh | 19.429 lei | 28.898 lei | 6.347 lei | 9.440 lei |
Cât plătești pe lună cu centrala electrică: pe același comparator, o factură de 800 kWh într-o lună iese 950 de lei la cea mai ieftină ofertă din Muntenia Sud și 1.415 lei la oferta mediană (valoarea calculată de posf.ro pentru consumul introdus). Într-o lună geroasă, o centrală electrică poate trece ușor de 800 kWh, iar la aceeași casă vara factura scade la consumul obișnuit.
Tariful diferențiat zi/noapte poate schimba calculul dacă ai un boiler tampon mare care se încarcă noaptea. Ofertele cu preț diferențiat se compară pe același site, cu opțiunea „diferențiat”.
Câte panouri fotovoltaice sunt necesare pentru o centrală electrică
Ca panourile să producă într-un an atâția kWh cât consumă centrala unei case cu necesar de 12.000 kWh termic, îți trebuie aproximativ 9,6 kWp în București, 10,2 kWp la Cluj-Napoca și 10,7 kWp la Suceava, adică 22-24 de panouri de 450 W. Asta e doar partea de încălzire; consumul obișnuit al casei (frigider, iluminat, apă caldă, gătit) se adaugă peste.
Calculul: consumul anual al centralei ÷ producția anuală a unui kWp în orașul tău. Producția vine din PVGIS 5.2, rulat pe coordonatele orașelor, panouri orientate sud la 30°, pierderi de sistem 14%: 1.275 kWh/kWp pe an în București, 1.196 la Cluj-Napoca, 1.140 la Suceava (detalii pe lună în ghidul despre producția panourilor iarna).
Putere și număr de panouri doar pentru încălzire, egal pe an cu consumul (panouri de 450 W; cu 500 W ies cu 2-3 mai puține):
| Necesar termic | Centrală electrică, București | Centrală electrică, Cluj-Napoca | Centrală electrică, Suceava | Pompă SCOP 3, București |
|---|---|---|---|---|
| 8.000 kWh | 6,4 kWp, 15 panouri | 6,8 kWp, 16 panouri | 7,2 kWp, 16 panouri | 2,1 kWp, 5 panouri |
| 12.000 kWh | 9,6 kWp, 22 panouri | 10,2 kWp, 23 panouri | 10,7 kWp, 24 panouri | 3,1 kWp, 7 panouri |
| 16.000 kWh | 12,8 kWp, 29 panouri | 13,7 kWp, 31 panouri | 14,3 kWp, 32 panouri | 4,2 kWp, 10 panouri |
Calcul propriu pe datele PVGIS. Numărul de panouri e rotunjit în sus; puterea panoului (450 W) e o ipoteză de calcul, verifică puterea din oferta ta.
De ce „egal pe an” nu înseamnă „încălzire gratuită”: tabelul arată doar că producția anuală egalează consumul anual. Cele două se întâmplă în luni diferite, iar sub compensarea lunară din Legea 160/2026, un kWh produs în iulie și unul consumat în ianuarie nu se anulează unul pe altul. Secțiunile următoare arată cât rămâne, de fapt, pe factură.
Cât spațiu îți trebuie pe acoperiș: un panou de 450 W are de regulă în jur de 2 m² (dimensiunea exactă e în fișa lui). 22 de panouri înseamnă deci peste 40 m² de acoperiș orientat cât mai spre sud, fără umbre. Multe case nu au atât pe apa sudică.
Pentru prețurile de sistem pe trepte de putere, vezi cât costă un kit fotovoltaic de 3, 5 sau 10 kW cu montaj.
Iarna: cât produc panourile în ianuarie față de cât consumă centrala
În ianuarie, panourile acoperă direct doar o mică parte din consumul unei centrale electrice: un sistem de 8 kWp în București produce aproximativ 395 kWh, adică 19% dintr-un consum de 2.041 kWh. Exemplul presupune o casă care are nevoie de 2.000 kWh de căldură în ianuarie; cifra ta se citește din factura de gaz din ianuarie (kWh gaz × randamentul centralei pe gaz).
Producția în lunile de iarnă, kWh pe lună (PVGIS 5.2, sud, 30°, pierderi 14%):
| Oraș și sistem | Noiembrie | Decembrie | Ianuarie | Februarie | Total nov-feb |
|---|---|---|---|---|---|
| București, 8 kWp | 473 | 402 | 395 | 516 | 1.786 |
| București, 10 kWp | 591 | 503 | 494 | 645 | 2.233 |
| Cluj-Napoca, 10 kWp | 614 | 398 | 446 | 615 | 2.073 |
| Suceava, 10 kWp | 492 | 361 | 351 | 534 | 1.738 |
Sursă: PVGIS 5.2, producție kWh/kWp pe orașe înmulțită cu puterea sistemului (seria lunară verificată pe 19 octombrie 2026).
Același ianuarie, aceeași casă, două surse de căldură (necesar de 2.000 kWh termic în ianuarie, ipoteză):
| Sursă de căldură | Consum de curent în ianuarie | Producție PV 8 kWp, București | Acoperire directă maximă |
|---|---|---|---|
| Centrală electrică, randament 98% | 2.041 kWh | 395 kWh | 19% |
| Pompă de căldură, COP 2,5 în ianuarie (ipoteză) | 800 kWh | 395 kWh | 49% |
Pentru pompă am folosit un COP de 2,5, mai mic decât un SCOP sezonier obișnuit, pentru că în frig eficiența pompelor aer-apă scade. „Acoperire directă maximă” e un plafon: în practică, o parte din producția de la prânz se consumă de restul casei, iar centrala merge și noaptea, când panourile nu produc.
Ce face zăpada: un panou acoperit complet produce practic zero. În zilele cu zăpadă pe panouri, centrala ia tot din rețea. Studiile măsurate și cum cureți fără să strici panoul sunt în ghidul despre producția panourilor iarna.
Bateria nu rezolvă iarna. O baterie de casă mută energie de la prânz la seară, în aceeași zi. În ianuarie, la prânz nu prea rămâne surplus de mutat, iar bateria nu poate duce energie din iulie în ianuarie.
Cum se vede pe factură: compensarea lunară din Legea 160/2026
Cu compensarea lunară, iarna plătești la preț întreg tot curentul pe care centrala îl ia din rețea peste ce ai livrat în aceeași lună, iar surplusul din lunile de vară îl primești în bani, la prețul energiei active, fără tarife și taxe. Regulile sunt în Legea 160/2026 (în vigoare din 26 iulie 2026) și în metodologia aprobată prin Ordinul ANRE nr. 67/2026, MO nr. 946 din 13.11.2026.
Cum funcționează, pe scurt, pentru un prosumator casnic:
- În fiecare lună, energia livrată în rețea se compensează cantitativ cu energia luată din rețea în aceeași lună.
- Dacă într-o lună ai livrat mai mult, diferența se valorifică la prețul energiei active din contract, fără tarifele de rețea și fără taxe, iar valoarea se plătește direct la scadență, dacă nu ai ales altă destinație (art. 12 și art. 24 din metodologie; explicat în ce semnezi după Ordinul ANRE 67).
- Persoanele fizice cu sisteme de până la 27 kW pot aloca valoarea surplusului și pe factura de gaze, dacă același furnizor le vinde și gaze.
Ce înseamnă asta pentru o centrală electrică. Pe aceeași ofertă, cele două prețuri sunt foarte diferite. La oferta Hidroelectrica din Muntenia Sud de pe posf.ro (19.11.2026), prețul final e 1,19 lei/kWh, iar componenta de energie activă 0,519 lei/kWh. La oferta mediană: 1,77 față de 0,999 lei/kWh.
| Ce compari | Oferta cea mai ieftină | Oferta mediană |
|---|---|---|
| Un kWh cumpărat iarna pentru centrală | 1,19 lei | 1,77 lei |
| Un kWh de surplus vara, valorificat la energia activă | 0,519 lei | 0,999 lei |
| kWh de surplus necesari ca să „plătească” 1 kWh de iarnă | 2,3 | 1,8 |
Sursă: posf.ro, 19.11.2026, Muntenia Sud, 800 kWh/lună. Prețul de valorificare al surplusului e cel din contractul tău de furnizare, deci poate diferi de oferta-tip; verifică-l pe factură.
Un plafon simplu, pe care îl poți face și pentru casa ta: un sistem de 10 kWp în București produce în noiembrie-februarie aproximativ 2.233 kWh. Dacă toată această energie e folosită direct în casă iarna (ceea ce se întâmplă aproape în întregime la o casă încălzită electric), economia din aceste patru luni e cel mult 2.233 × 1,19 = 2.657 lei la cea mai ieftină ofertă. Surplusul din restul anului vine în bani, la prețul mai mic al energiei active.
Comparația ofertelor de prosumator pe furnizori e în ghidul compensării pentru prosumatori la PPC, E.ON, Electrica, Hidroelectrica și Premier.
Centrală electrică vs pompă de căldură: aceeași casă, alte cifre
La același necesar termic, pompa de căldură consumă de 3-4 ori mai puțin curent decât o centrală electrică, deci are nevoie de 3-4 ori mai puține panouri și lasă o factură de iarnă de 3-4 ori mai mică. Centrala electrică e în schimb mult mai ieftină la cumpărare și nu are unitate exterioară.
| Criteriu | Centrală electrică | Pompă de căldură aer-apă |
|---|---|---|
| kWh de curent pentru 1 kWh de căldură | ~1,02 (randament 98%) | 0,25-0,33 la SCOP 3-4 |
| Consum la 12.000 kWh termic pe an | 12.245 kWh | 3.000-4.000 kWh |
| Cost pe an, 1,19 lei/kWh | 14.571 lei | 3.570-4.760 lei |
| Panouri de 450 W ca să egaleze consumul, București | 22 | 6-7 |
| Clasă energetică | D (Protherm Ray, fișa produsului) | se citește de pe eticheta energetică a modelului |
| Preț de achiziție | 2.868-2.932 lei (Protherm Ray 6 și 9 kW, Hornbach, 19.11.2026) | mult mai mare; intervalele sunt în ghidul dedicat |
| Unitate exterioară | nu | da |
| Eficiență la ger | aceeași | scade |
Surse: consumurile și costurile din tabelele anterioare; prețurile centralei din listările Hornbach pentru Protherm Ray 6 KE și Protherm Ray 9 KE, cu TVA, la 19 noiembrie 2026.
Cum alegi:
- Cu un necesar termic mare (casă veche, neizolată), centrala electrică duce la facturi foarte mari indiferent de panouri. Izolația scade necesarul pentru orice sursă de căldură.
- Cu un necesar termic mic (casă nouă, bine izolată, suprafață mică), diferența în lei pe an e mai mică și se poate să nu acopere prețul unei pompe.
- Pompa cu centrala electrică drept rezervă e o combinație frecventă: pompa lucrează cea mai mare parte a sezonului, iar rezistența electrică intră la ger. Multe pompe au o rezistență de rezervă, integrată sau ca opțiune.
Dimensionarea panourilor pentru pompă, cu SCOP pe tip de instalație și costuri, e în ghidul despre panouri fotovoltaice cu pompă de căldură.
Cât consumă un convector electric sau un calorifer electric
Un convector electric consumă puterea lui înmulțită cu numărul de ore în care rezistența e pornită: un convector de 2 kW care încălzește efectiv 6 ore pe zi consumă 12 kWh pe zi și aproximativ 360 kWh pe lună. La 1,19 lei/kWh, asta înseamnă aproximativ 428 de lei pe lună pentru un singur aparat.
Convectorul, caloriferul electric cu ulei, panoul radiant și aeroterma sunt toate încălzitoare cu rezistență: ca și centrala electrică, transformă practic tot curentul în căldură. Diferența dintre ele ține de cum distribuie căldura în cameră, nu de cât consumă pentru aceeași căldură.
Cum calculezi pentru aparatul tău:
| Putere aparat | Ore efective pe zi (ipoteză) | Consum pe zi | Consum pe 30 de zile | Cost la 1,19 lei/kWh | Cost la 1,77 lei/kWh |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 kW | 6 | 6 kWh | 180 kWh | 214 lei | 319 lei |
| 2 kW | 6 | 12 kWh | 360 kWh | 428 lei | 637 lei |
| 2 kW | 10 | 20 kWh | 600 kWh | 714 lei | 1.062 lei |
„Ore efective” înseamnă orele în care termostatul ține rezistența pornită, nu orele în care aparatul e în priză. Un contor de priză (wattmetru) îți arată consumul real în câteva zile.
Panouri pentru convectoare: regulile sunt aceleași ca la centrala electrică. Convectoarele consumă cel mai mult seara și noaptea, când panourile nu produc, deci acoperirea directă e și mai mică decât la o centrală cu boiler tampon.
Racordarea: monofazat sau trifazat pentru centrala electrică și panouri
O centrală electrică de 9 kW pe monofazat trage aproximativ 39 A, iar pe trifazat aproximativ 13 A pe fiecare fază, așa că centralele mari se leagă de regulă la trifazat. Calculul: 9.000 W ÷ 230 V pentru monofazat; 9.000 W ÷ (1,73 × 400 V) pentru trifazat. Protherm Ray 6 și 9 kW sunt listate pentru alimentare la 230 V și la 400 V.
Ce verifici înainte să cumperi centrala:
- Puterea aprobată pentru locul de consum, din avizul tehnic de racordare sau din certificatul de racordare. Centrala, plus restul casei pornit în același timp, trebuie să încapă în ea.
- Dacă ai monofazat sau trifazat și dacă siguranța generală suportă curentul centralei.
- Dacă vrei să pui și panouri, invertorul și puterea de producție se aprobă tot prin operatorul de distribuție. Procedura e în ghidul despre certificatul de racordare pentru prosumatori.
Trecerea de la monofazat la trifazat se face prin cerere la operatorul de distribuție și durează. Ce înseamnă pentru invertor și când merită e explicat în ghidul despre sistemele monofazate și trifazate.
Centrală și invertor pe aceeași fază: pe trifazat, un invertor trifazat împarte producția pe cele trei faze. Cere electricianului să verifice ca centrala să nu fie legată pe o singură fază încărcată, ca să nu ai dezechilibre mari între faze.
Când merită centrala electrică cu panouri fotovoltaice și când nu
Centrala electrică cu panouri merită când necesarul termic e mic, când centrala e doar rezervă sau când nu ai altă sursă de căldură practică; nu merită ca încălzire principală într-o casă mare și slab izolată. Panourile reduc factura în ambele cazuri, dar nu schimbă faptul că centrala electrică cere aproximativ 1 kWh de curent pentru fiecare kWh de căldură.
Situații în care are sens:
- Casă mică sau foarte bine izolată, cu necesar termic mic, unde diferența anuală față de o pompă nu justifică prețul pompei.
- Rezervă pentru pompa de căldură sau pentru centrala pe lemne, la ger sau când lipsești de acasă.
- Locuință folosită ocazional (casă de vacanță), unde contează costul de achiziție, nu cel pe an.
- Fără racord la gaz și fără loc pentru unitatea exterioară a unei pompe.
Situații în care nu are sens ca soluție principală:
- Necesar termic mare (de exemplu 16.000 kWh pe an): centrala consumă peste 16.000 kWh de curent, iar ca să egalezi asta pe an ai avea nevoie de 13-14 kWp de panouri, care oricum produc puțin în ianuarie.
- Acoperiș orientat est-vest: iarna, est sau vest pierde 34-49% din producția din decembrie-ianuarie față de sud (PVGIS 5.2, rulat pe 19 octombrie 2026).
- Ai deja o centrală pe gaz funcțională, iar motivul schimbării e doar „am panouri”. Compară întâi facturile.
Panourile au sens oricum. Producția de primăvară, vară și toamnă scade factura casei, iar surplusul se plătește în bani. Doar că, la o casă încălzită electric, panourile nu vor face iarna gratuită.
Ce ceri instalatorului înainte de ofertă
Cere o simulare lunară de producție pe adresa ta și un calcul al consumului centralei pe lună, nu doar totaluri anuale. Totalurile anuale ascund exact problema: luna în care consumi cel mai mult e luna în care produci cel mai puțin.
Lista de verificat:
- Necesarul termic al casei, calculat din facturile de gaz sau dintr-un audit, în kWh pe an și pe lunile de iarnă.
- Simularea PVGIS lună de lună pentru orientarea și înclinarea reale ale acoperișului.
- Puterea aprobată la locul de consum și dacă e nevoie de trecere la trifazat.
- Ce se întâmplă cu surplusul pe factura ta, după compensarea lunară: plata directă sau alocare pe alt loc de consum ori pe gaz.
- Comparația cu o pompă de căldură la același necesar termic, dacă instalatorul lucrează și cu pompe.
- Atestatul ANRE al firmei care montează sistemul fotovoltaic și face racordarea; îl poți verifica în registrul ANRE.
Dacă vrei oferte pentru panouri dimensionate pe o casă încălzită electric, cere oferte de la instalatorii din județul tău și scrie în cerere consumul anual și sursa de căldură. Firmele din director sunt verificate după atestatul ANRE; le poți vedea și după județ în lista firmelor de instalare.
Cauți un instalator pentru proiectul tău?
Spuneți-ne ce aveți nevoie și primiți oferte gratuite de la mai mulți instalatori atestați ANRE din zona dumneavoastră.
Cere oferte gratuitGratuit, fără obligații. Sau vedeți direct firmele

