Panouri Fotovoltaice Iarna 2026: Cât Produc pe Lună (PVGIS)

Cât produc panourile fotovoltaice iarna: răspunsul scurt

În decembrie, un kilowatt-vârf (kWp) de panouri orientat spre sud, la 30°, produce între 36 și 52 kWh, în funcție de oraș, față de 135-157 kWh în iulie. Cifrele vin din PVGIS 5.2, instrumentul Comisiei Europene (Joint Research Centre), rulat pe coordonatele reale ale orașelor, cu pierderi de sistem de 14%.

Pe scurt, pentru o casă:

• Sistem de 5 kWp în București: aproximativ 252 kWh în decembrie și 247 kWh în ianuarie, față de 771 kWh în iulie.
• Sistem de 5 kWp în Suceava: aproximativ 181 kWh în decembrie și 176 kWh în ianuarie.
• Cele patru luni de iarnă (noiembrie-februarie) aduc împreună între 15% și 20% din producția anuală, în funcție de oraș.

Panourile nu se opresc iarna. Produc mai puțin pentru că ziua e scurtă, soarele stă jos pe cer și sunt mai multe zile înnorate. Frigul, în schimb, le ajută: un panou rece transformă lumina în curent mai eficient decât unul încins de soarele din iulie.

Ce urmează în ghid: tabelul lunar pe zone, producția pentru 5, 8 și 10 kWp, cât pierzi iarna cu o orientare est-vest, ce face înclinarea, ce spun studiile măsurate despre zăpadă și cum se vede deficitul de iarnă pe factură sub compensarea lunară din Legea 160/2026.

Producția panourilor fotovoltaice pe lună, iarna: tabel PVGIS pe zone

Decembrie e cea mai slabă lună în aproape toată țara, iar diferența dintre sud și nord-est e de aproximativ 40%: 51,6 kWh/kWp la Craiova față de 36,1 kWh/kWp la Suceava. Tabelul de mai jos e rulat pe același set de ipoteze pentru toate orașele, ca să poată fi comparate direct.

Producție lunară, kWh pentru fiecare 1 kWp instalat (sistem fix, orientat sud, înclinare 30°, pierderi de sistem 14%):

Sursă: PVGIS 5.2, calcul PVcalc pe coordonatele reședințelor de județ, generat pentru instalatori-fotovoltaice.ro (seria lunară e verificată din nou pe 19 octombrie 2026 pentru București, Cluj-Napoca și Suceava, cu practic aceleași rezultate).

Trei lucruri pe care tabelul le arată și pe care puțini le spun:

1. Sudul nu câștigă în fiecare lună de iarnă. În noiembrie, Timișoara (66,3), Brașov (65,2) și Miercurea Ciuc (61,6) produc mai mult pe kWp decât București (59,1). În ianuarie, Miercurea Ciuc (56,7) depășește București (49,4) și Craiova (55,3).
2. Nord-estul pierde cel mai mult iarna. La Suceava și Iași, decembrie ajunge la doar un sfert din iulie. Vara, diferența față de sud e mică (143-150 față de 154-157 kWh/kWp); iarna devine mare.
3. Februarie își revine deja. În toate orașele, februarie produce cu 20-50% mai mult decât decembrie, pentru că ziua crește și soarele urcă.

Dacă vrei cifra pentru județul tău, calculatorul de panouri fotovoltaice folosește aceeași formă lunară PVGIS pe reședința fiecărui județ.

Cât produce un sistem de 5, 8 sau 10 kWp în decembrie și ianuarie

Un sistem de 10 kWp orientat sud produce iarna aproximativ 500 kWh în decembrie la București, 400 kWh la Cluj-Napoca și 360 kWh la Suceava. Valorile de mai jos sunt producția pe kWp din tabelul PVGIS înmulțită cu puterea sistemului, rotunjită la kWh.

Producție lunară estimată, kWh (sud, 30°, pierderi 14%):

Sursă: calcul pe datele PVGIS 5.2 din tabelul anterior (producție kWh/kWp × putere instalată).

Cum citești tabelul pentru casa ta: împarte producția lunară la 31 de zile. Un sistem de 5 kWp în București dă în decembrie în medie cam 8 kWh pe zi, iar unul de 10 kWp cam 16 kWh pe zi. Media ascunde zile foarte diferite: o zi senină de decembrie poate da de câteva ori mai mult decât o zi cu cer acoperit, iar o zi cu zăpadă pe panouri poate da aproape zero.

Ce înseamnă asta pentru dimensionare: dacă vrei acoperire bună iarna, sistemul se dimensionează pe consumul anual, nu pe cel din decembrie. Un sistem calculat să acopere integral decembrie ar produce vara de trei-patru ori mai mult decât îți trebuie. Detaliile pe trepte de putere sunt în ghidul pentru sisteme de 3, 5 și 10 kW pentru casă.

De ce scade producția iarna (și de ce frigul ajută panourile)

Producția scade iarna din trei motive: ziua e scurtă, soarele stă jos pe cer, iar cerul e mai des acoperit. Temperatura scăzută nu e unul dintre ele; frigul crește randamentul panoului.

1. Soarele stă jos. La solstițiul de iarnă (21 decembrie), soarele urcă la amiază la aproximativ 22° deasupra orizontului în București și la aproximativ 19° în Suceava, față de aproximativ 69° la solstițiul de vară în București. Cifrele rezultă din latitudine (90° minus latitudinea minus 23,44°, înclinarea axei Pământului). Lumina care cade oblic străbate mai multă atmosferă și se întinde pe o suprafață mai mare, deci fiecare metru pătrat de panou primește mai puțină energie.

2. Ziua e scurtă. Panoul are mai puține ore în care soarele e suficient de sus ca să producă. Dimineața și seara, soarele e prea jos și adesea ascuns de clădiri, copaci sau dealuri.

3. Norii și ceața. Iarna, zilele cu cer acoperit sunt mai dese. Panourile produc și pe lumină difuză, dar mult mai puțin decât în soare direct.

Frigul e un avantaj. Fișele tehnice ale panourilor indică un coeficient de temperatură al puterii. De exemplu, panourile TOPCon Canadian Solar din seria TOPHiKu6 au -0,29% pe grad Celsius (fișa tehnică Canadian Solar). Puterea nominală e măsurată la 25°C în celulă. Pentru fiecare grad sub această temperatură, panoul dă puțin mai mult; pentru fiecare grad peste, puțin mai puțin. Aceeași fișă dă o temperatură nominală de funcționare (NMOT) de 41-42°C, iar în zilele caniculare celulele urcă și mai sus, deci vara panoul pierde câteva procente doar din căldură. Iarna, celulele rămân reci chiar și în soare, deci lumina puțină e transformată mai eficient.

Așa se explică de ce zilele senine de ianuarie-februarie, cu zăpadă pe jos și cer limpede, sunt printre cele mai bune ore de producție din sezonul rece.

Orientarea iarna: cât pierzi cu panouri pe est sau vest

Iarna, o orientare est sau vest pierde 34-49% din producția din decembrie-ianuarie față de sud, deși pe tot anul pierde doar 18-22%. Pierderea anuală, cea pe care o vezi în majoritatea ofertelor, ascunde faptul că deficitul se concentrează exact în lunile cu cel mai mare consum.

Producție kWh/kWp, înclinare 30°, pe orientări (diferența față de sud în paranteză):

Sursă: PVGIS 5.2, rulat pe 19 octombrie 2026, sistem fix, 1 kWp, pierderi 14%, coordonatele orașelor.

De ce iarna e atât de diferită: soarele de iarnă răsare spre sud-est, apune spre sud-vest și stă tot timpul jos, în partea de sud a cerului. Un acoperiș orientat spre est sau vest îl prinde doar oblic, câteva ore. Vara, soarele răsare spre nord-est și apune spre nord-vest, deci un acoperiș est sau vest are parte de mult soare dimineața sau după-amiaza.

Ce înseamnă practic:

• Sud-est și sud-vest sunt variante bune: pierd 4-8% pe an și 7-18% în decembrie-ianuarie.
• Est-vest pe ambele ape ale acoperișului e o soluție frecventă pe case fără apă spre sud. Producția anuală rămâne decentă, dar iarna contează pe aproape jumătate din producția unui sistem orientat sud de aceeași putere.
• Dacă ai de ales între ape, apa sudică merită prioritatea, chiar dacă încap mai puține panouri.

Cere instalatorului simularea lunară pentru orientarea exactă a acoperișului tău, nu doar totalul anual.

Înclinarea panourilor iarna: 15°, 30°, 60° sau vertical

O înclinare de 60° produce în decembrie cu 19% mai mult decât una de 30°, dar pe tot anul pierde 5-7%. Pentru o casă conectată la rețea, unghiul optim rămâne în jurul a 30-35°; unghiurile abrupte merită doar când producția de iarnă contează mai mult decât totalul anual.

Producție kWh/kWp, orientare sud (diferența față de 30° în paranteză):

Sursă: PVGIS 5.2, rulat pe 19 octombrie 2026, sistem fix, 1 kWp, pierderi 14%.

Ce reiese din tabel:

1. Terasele plate cu panouri la 10-15° pierd cel mai mult iarna: aproximativ o cincime din decembrie față de 30°. Pe terasă, înclinarea mică se alege de obicei din motive de vânt și umbrire între rânduri, nu de producție.
2. Un panou vertical (fațadă, balustradă) produce în decembrie mai mult decât unul la 30°, dar vara pierde peste jumătate. E o soluție pentru balcon, nu pentru un acoperiș. Detalii despre montajul vertical sunt în ghidul despre panouri fotovoltaice pe balcon.
3. Înclinarea mare are un avantaj în plus iarna: zăpada alunecă mai repede, așa cum arată studiile din secțiunea următoare.

Când merită o înclinare de 45-60°: la case izolate (off-grid), unde contează doar producția din decembrie, sau la cabane folosite mai ales iarna. Pentru prosumatorii conectați la rețea, surplusul de vară e valorificat prin compensare, deci câștigul de iarnă nu acoperă pierderea anuală.

Zăpada pe panouri fotovoltaice: cât pierzi pe an, după studii măsurate

Un panou acoperit complet de zăpadă produce practic zero; pe tot anul însă, pierderile măsurate din cauza zăpezii au fost de 5-12% la panouri ridicate de la sol, chiar și într-una dintre cele mai înzăpezite localități din Michigan. Cele mai multe cifre de pe internet despre zăpadă vin din marketing; cele de mai jos vin din măsurători publicate.

Ce au măsurat cercetătorii:

Surse: rezumatul studiului Heidari et al. 2015, Michigan Tech; cifrele Townsend citate în ScienceDaily, octombrie 2013.

De ce cifrele astea sunt un plafon pentru România, nu o estimare: studiile au fost făcute în zone cu ierni lungi și foarte înzăpezite. În România, zăpada stă mult mai puțin. Datele ANM publicate de HotNews în ianuarie 2023 arată numărul mediu de zile pe an cu strat de zăpadă pe sol, în perioada 2013-2022:

Sursă: HotNews, „România și istoria zăpezii care apare tot mai rar”, 28 ianuarie 2023, date ANM. Tot acolo, ANM arată că în decembrie, la București, media a scăzut de la 8,8 zile cu strat de zăpadă la 3,8 zile.

Zilele cu zăpadă pe sol nu înseamnă zile cu zăpadă pe panouri: de pe un panou înclinat, de sticlă și închis la culoare, zăpada poate aluneca mult mai repede decât se topește de pe sol, mai ales după ce iese soarele. Pentru România nu am găsit un studiu măsurat de pierderi din zăpadă, așa că nu dăm un procent; ce se poate spune sigur e că expunerea e mult mai mică decât în zonele din studiile de mai sus.

Ce reduce pierderile din zăpadă, după aceleași studii:

• Înclinare mai mare: zăpada alunecă mai ușor de pe 35-45° decât de pe 10-15°.
• Spațiu liber sub marginea de jos a panourilor: dacă zăpada care alunecă se adună în fața panoului (la sol sau pe un acoperiș cu pantă mică), nu mai are unde să cadă și blochează rândul de jos. Asta explică pierderile de 29-34% la panourile montate la sol.
• Panou fără ramă proeminentă în partea de jos, unde zăpada se poate prinde (diferențe între modele; întreabă instalatorul).

Când cureți zăpada de pe panouri și când o lași să cadă singură

În majoritatea cazurilor, zăpada de pe panourile unei case se lasă să cadă singură: câștigul de producție dintr-o zi de decembrie nu merită riscul unei căzături de pe acoperiș. Un sistem de 5 kWp în București produce în decembrie în medie aproximativ 8 kWh pe zi, după PVGIS; chiar dacă îl cureți, câștigi cel mult producția câtorva zile.

Când merită să intervii:

• Panouri pe terasă plată sau la sol, cu înclinare mică, unde zăpada nu alunecă și poate sta săptămâni.
• Stratul de zăpadă e gros și umed, iar sistemul e montat pe o structură pentru care instalatorul a calculat o anumită încărcare. Zăpada grea încarcă structura, nu doar panoul.
• Rândul de jos e blocat de zăpada strânsă la marginea panoului, iar restul s-a topit deja.

Cum cureți fără să strici panoul:

1. De la sol, cu o perie moale sau o racletă de cauciuc pe coadă telescopică. Nu te urca pe acoperiș înghețat.
2. Nu folosi lopeți, unelte metalice sau răzuitoare. Sticla și stratul antireflex se zgârie, iar rama poate fi deformată.
3. Nu turna apă fierbinte. Diferența bruscă de temperatură solicită sticla, iar apa îngheață la loc pe marginea panoului sau pe acoperiș.
4. Nu sparge gheața lovind panoul. Microfisurile din celule nu se văd cu ochiul liber și reduc producția ani de zile.
5. Lasă un strat subțire dacă nu îl poți îndepărta ușor: la primul soare, panoul închis la culoare se încălzește și stratul alunecă singur.

Atenție la zăpada care alunecă de pe acoperiș. Panourile de sticlă fac zăpada să alunece mai brusc decât țigla. Dacă ai o alee, o intrare sau o mașină parcată sub streașina cu panouri, discută cu instalatorul despre opritori de zăpadă pe acoperiș.

Pentru curățarea de praf, polen și depuneri în restul anului, cu costuri și intervale, vezi ghidul de curățare și spălare a panourilor fotovoltaice.

Iarna pe factură: compensarea lunară din Legea 160/2026

Cu compensarea cantitativă lunară din Legea 160/2026, iarna plătești în fiecare lună energia luată din rețea peste cât ai livrat, iar surplusul de vară îl primești ca valoare în lei, fără taxe și tarife, nu ca kWh care să acopere iarna. Asta face producția de iarnă mai importantă decât era sub vechiul regim cu regularizare la 24 de luni.

Legea 160/2026 (în vigoare din 26 iulie 2026) definește compensarea pentru prosumatorii de până la 200 kW pe loc de consum astfel: energia luată din rețea se facturează la prețul din contract plus tarifele și taxele, iar energia livrată se valorifică la prețul energiei active din contract, fără taxe și tarife. Textul integral și explicațiile sunt în ghidul despre Legea 160/2026 și compensarea lunară.

Ce înseamnă iarna, concret:

• În decembrie și ianuarie, aproape orice casă consumă din rețea mai mult decât livrează. Diferența se plătește la preț întreg, cu distribuție, transport, acciză și TVA.
• Un kWh livrat în iulie valorează mai puțin decât un kWh cumpărat în ianuarie, pentru că surplusul e valorificat fără tarife și taxe, iar consumul din rețea le include.
• Persoanele fizice cu sisteme de până la 27 kW pot aloca valoarea surplusului și pe factura de gaze, dacă furnizorul de energie electrică le vinde și gaze. E opțiunea care leagă cel mai direct vara de iarnă pentru casele încălzite pe gaz.
• Opțiunea de alocare se alege pe cel puțin 12 luni, iar valorile nealocate în luna respectivă nu se reportează, conform legii și proiectului de metodologie ANRE (detalii în ghidul despre normele ANRE pentru prosumatori).

Stadiul la 19 octombrie 2026: metodologia ANRE care face aceste reguli operaționale la furnizori era încă în formă de proiect; ordinul final nu fusese publicat în Monitorul Oficial la 18 octombrie 2026. Regulile de mai sus vin din lege și din proiectul pus în consultare, iar detaliile de aplicare pot fi ajustate în forma finală.

Consecința practică: fiecare kWh produs și consumat direct în casă iarna valorează cât un kWh cumpărat cu toate taxele. De aceea orientarea spre sud și înclinarea corectă, care cresc producția din decembrie-februarie, contează pe factură mai mult decât arată totalul anual.

Bateria de stocare iarna: ajută sau stă goală?

Iarna, bateria unei case conectate la rețea se încarcă puțin, pentru că panourile produc rar mai mult decât consumă casa în timpul zilei. Bateria mută energie de la prânz la seară; în decembrie, la prânz nu prea rămâne surplus de mutat.

Un calcul simplu pe datele PVGIS: un sistem de 5 kWp în București produce în decembrie aproximativ 252 kWh, adică în medie cam 8 kWh pe zi, concentrați în 5-6 ore în jurul prânzului. O casă cu frigider, centrală, iluminat și câțiva consumatori în funcțiune folosește o parte importantă din această energie pe loc. Ce rămâne, în zilele senine, încarcă bateria parțial; în zilele înnorate sau cu zăpadă pe panouri, bateria rămâne aproape goală.

Unde bateria are rost iarna:

• Sisteme mari raportat la consum (de exemplu 10 kWp pe o casă cu consum moderat), unde în zilele senine de iarnă există surplus la prânz.
• Rezervă la căderi de rețea, dacă invertorul și instalația au funcție de backup. Valoarea asta nu ține de producție.
• Tarife diferențiate pe ore, dacă furnizorul oferă preț mai mic noaptea: bateria se poate încărca din rețea noaptea și descărca ziua, în funcție de setările invertorului și de contract.

Unde nu rezolvă: bateria nu mută energie din iulie în ianuarie. Decalajul vară-iarnă nu se acoperă cu stocare de casă; acolo lucrează compensarea pe factură, descrisă în secțiunea anterioară.

Dimensionarea bateriei după puterea sistemului și după consumul de seară e explicată în ghidul pentru baterii la sisteme de 3, 5 și 10 kW.

Merită panouri fotovoltaice dacă te încălzești iarna cu pompa de căldură?

Da, dar nu pentru că panourile ar acoperi pompa de căldură în decembrie; nu o acoperă. Merită pentru că producția anuală, valorificată prin compensare, reduce costul total al energiei pe an. Pompa consumă cel mai mult exact în lunile în care panourile produc cel mai puțin.

Cifrele PVGIS arată decalajul: în București, cele patru luni de iarnă (noiembrie-februarie) aduc aproximativ 17,5% din producția anuală a unui sistem orientat sud; la Suceava, aproximativ 15%. O pompă de căldură pentru încălzire are, în schimb, cea mai mare parte din consum în aceleași luni.

Ce înseamnă pentru decizie:

1. Dimensionează pe consumul anual al casei cu pompă, nu pe cel din decembrie.
2. Orientarea spre sud contează dublu la o casă cu pompă: cu est-vest pierzi 34-49% din producția din decembrie-ianuarie, adică exact acolo unde pompa consumă.
3. Dacă poți, înclină puțin mai mult (35-40° în loc de 25-30°) când acoperișul permite; pierzi puțin pe an și câștigi iarna, conform tabelului de înclinare de mai sus.

Calculul complet pentru combinația PV + pompă (SCOP, consum în cea mai rece lună, cost) e în ghidul despre panouri fotovoltaice cu pompă de căldură.

Montajul iarna e posibil. Firmele montează și în sezonul rece, cu pauze în zilele cu ger, vânt puternic sau acoperiș înghețat. Un sistem pus în funcțiune în noiembrie pierde doar producția lunilor slabe până la racordare, iar dosarul de racordare (aviz tehnic, certificat de racordare) poate dura oricum câteva săptămâni, indiferent de sezon.

Ce ceri instalatorului ca să știi cât vei produce iarna

Cere o simulare de producție lună de lună pentru orientarea și înclinarea reale ale acoperișului tău, nu doar un total anual. Un total de „6.000 kWh pe an” poate ascunde o diferență de aproape 50% în decembrie între două amplasări.

Lista de verificat în ofertă:

1. Tabel lunar de producție (ideal din PVGIS sau dintr-un program de simulare echivalent), cu orientarea și înclinarea exacte.
2. Umbrirea de iarnă: soarele de decembrie stă jos, deci un coș, un copac sau casa vecinului care nu umbresc vara pot umbri panourile iarna. Întreabă dacă simularea include umbrirea.
3. Distanța de la marginea de jos a panourilor până la streașină sau sol, ca zăpada să aibă unde să alunece.
4. Încărcarea de zăpadă pentru structura de montaj în zona ta și dacă structura a fost calculată pentru ea.
5. Opritori de zăpadă, dacă sub acoperiș ai alee, intrare sau loc de parcare.
6. Ce se întâmplă cu surplusul de vară pe factura ta (alocare pe energie electrică sau pe gaze, dacă ești persoană fizică sub 27 kW).

Firmele din director sunt verificate după atestatul ANRE. Poți cere oferte de la instalatori din județul tău cu un singur formular, sau poți căuta firme de instalare panouri fotovoltaice după județ.